O zi normala

Suna ceasul. Vocea morocanoasa si plina de frustrare striga ragusita: “Nu iar! De ce e dimineata deja? Nu ma mai uit niciodata la OTV.” Coboara din pat cu nervi, taraie picioarele pana la baie si nu nimereste. Copiii trebuie treziti.

E galagie in casa. Nu imi gasesc hainele. Unde imi sunt sosetele, femeie? In bucatarie miroase a cafea si a coruptie. E televizorul la maxim si afla toata familia cat a mai furat Ridzi. Fata cea mare clar arata ca o pitzi, dar de ce sa ii explice parintii ca buzele tuguiate in poze nu ajuta cu nimic in viata? Cafeaua ieftina nu isi face efectul nici acum. Au plecat cu toti unde au treaba. In fata blocului, gunoaie. Scapa cu pofta o injuratura. “De ce ii platim si pe astia daca nu fac nimic?”. Arunca pachetul gol de tigari langa o sticla de Frutti Fresh.

Trafic infernal. In 335 miroase a muncitorime. Si a nervi. Sta pe un scaun. Il inghesuie semnul albastru, pe care e desenat un barbat cu un bat in mana. Femeia care sta in picioare, se tine cu greu de bara, bara de care atarna toti 70 si ceva de ani ai ei. “De ce sa ma ridic? Ea ar face asa ceva daca m-ar vedea obosit? Si eu sunt batran si am si eu drepturi, ca nah, Romania e o tara libera! Noroc cu democratia asta.” Coboara la prima.

“Ce idiot si ala! Normal ca l-am calcat pe mana, ce cauta el sa deschida rampa aia?” Tuseste, si pe trotuar, chiar langa banca pe care o femeie admira ce a ramas din Vechiul Paris, aterizeaza o chestie galben verzuie. De la tigari. Ajunge la munca. Acelasi ghiseu, care o data cu el a ajuns din ce in ce mai gri. Intra in starea de munca. Sictir, nervi, “Nu la ghiseul asta doamna! Chiar nu stii sa citesti?” Pauza de tigara. Se lupta inca 5 minute cu batranii care s-au trezit atat de dimineata sa isi plateasca impozitul. “Nu au ce face acasa, de aia!” Apoi vine singura pauza pe care o are. De pranz. Adica felul intai o bere, desert o gura de votca din sticla de rezerva. Continua munca, nervos ca trebuie sa faca el ceaa ce face. Pleaca mai devreme cu 17 minute. Doar a fost o zi grea.

In statie tot ce poti face e sa fumezi, sa te holbezi la lume, sa dai din cap ofuscat cand vezi astia din noua generatie cu pantalonii in vine. Drogati cu totii. Vine iar autobuzul. “Baba idioata, vroia sa coboare prima.” Acelasi miros. Alt scaun dar tot fara bilet. “Sa plateasca aia cu multi bani, nu eu”. Ajunge in fata blocului, gunoiul nu mai e acolo. Arunca pachetul de tigari, care aterizeaza langa un pachet de L&M si o sticla de Frutti Fresh, uitate. Tranteste usa si arunca haina in cuier.

“E gata masa? Mi-e foame. Macar atat puteti sa faceti si voi, ca doar eu muncesc pana tarziu”. E ora 5.47. Injura nevasta de 2 ori, fata e tot plecata, e printr-un BMW obosit de drumuri proaste. Intr-un tarziu junge si ea acasa, e noapte, dar are un inel nou. “Bravo fetita mea! Asa tre’ sa le faci la fraieri. Ca nu are minte astia!”. E tarziu.

Arunca sosetele pe hol, da drumul la televizor. E senzational in direct. “Noapte buna, fa.”